|
Cateodata, cand gandesc
Gandurile-mi sunt usoare
Uit sa rad si sa zambesc
Ma incrunt a indignare!
Si adanca mi-e mirarea
Caci nimic nu este sfant
Din pamant se naste floarea
Si se-ntoarce in pamant...
Iar in jurul meu puhoi
Ce ma tine in stransoare
Asta-s eu, si astia voi,
Prieteniile-mi sunt rare
Am uitat cand am venit
(Si pe unde am intrat)
Am avut si am dorit
Am ajuns dar n-am plecat! |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Remember: cel mai rau nu este ca ni se intampla ci ca... ne-am obisnuit...